Ciudata și controversata lege nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România reglementează la art. 35 contenciosul împotriva deciziilor Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor ca fiind în competența secției civile a tribunalului „în a cărui circumscripţie se află sediul entităţii.”

Cum sediul CNCI este în București (Calea Floreasca nr. 202, sector 1, București) competența de judecată ar reveni Tribunalului București. Și chiar CNCI a început să indice în deciziile pe care le emite Tribunalul București ca fiind instanța competentă.

Însă contenciosul în această materie presupune pronunțări deosebit de ample pe chestiuni de fond, mai exact (cf art. 35 din Lege) asupra „existenţei şi întinderii dreptului de proprietate”, instanța urmând „a dispune restituirea în natură sau, după caz, acordarea de măsuri reparatorii în condiţiile prezentei legi” iar într-unul din primele cazuri de acest fel Tribunalul București a refuzat să se învestească și a declinat la Argeș, alertat probabil cu privire la numărul deosebit de mare de dosare extrem de complexe cu care ar putea fi învestit privind revendicări din toată țara! A interpretat că de fapt, competent ar fi tribunalul în circumscripţia căruia se află entitatea inițială (comisia judeţeană de fond funciar) care a soluţionat cererea de restituire a terenului, anterior înființării și preluării cazurilor de către CNCI, o dată cu Legea 165/2013.

Tribunalul Argeș, nu s-a lăsat mai prejos, găsind ocazia să refuze la rândul său să se învestească, în locul Tribunalului București, cu dosare atât de complicate, și astfel a declanșat un conflict negativ de competență tranșat recent,  prin Decizia 815 din 05.04.2016, în dosar nr. 24008/3/2015 de Înalta Curte de Casație și Justiție. Regulatorul de competență, ne place sau nu, a fost emis în favoarea Tribunalului București, având în vedere că sediul Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor (aceasta fiind entitatea învestită de Legea 165/2013) se află în circumscripţia acestei instanțe.

Avizăm asupra proporțiilor considerabile pe care contenciosul în această materie l-ar putea lua în anii ce urmează:  conform unui comunicat de dată recentă, la 02.05.2016 se află efectiv în analiza consilierilor CNCI un număr 6.969 de dosare, iar dintre dosarele repartizate prin hotărâri ale Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor se mai află în lucru încă 4.001 de dosare, aflându-se în așteptare alte 30.095 de dosare. Un număr considerabil dintre acestea, reprezentând revendicări din toată țara, vor ajunge la Tribunalul București, care se pare că are competență exclusivă în contenciosul cu CNCI.

Av. Adrian Oancea