În ultima vreme, inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală par a fi descoperit un nou subiect preferat în cadrul controalelor efectuate, și anume verificarea regimului fiscal aplicat tichetelor cadou.

Mărul discordiei pornește de la o practică admisă și folosită de mulți ani pe piață și anume acordarea de tichete cadou direct de către o companie angajaților firmelor colaboratoare, cu scopul declarat de promovare a vânzărilor, participare la campanii de marketing și altele asemenea.

Așadar, de multe ori în practică, în baza unui regulament specific, societățile acordă astfel de recompense către persoane fizice care lucrează pentru firme care au efectuat achiziții / vânzări peste un anumit prag valoric. Sumele variază de la câteva sute de lei până la milioane de lei.

Aceste practici sunt puse sub semnul întrebării de inspectorii antifraudă care de mai bine de jumătate de an încearcă să stabilească o linie consecventă de abordare.

Situația în sine generează două întrebări esențiale: care este miza acestui nou front de luptă și care este / ar fi fost comportamentul fiscal corect / adecvat.

În prezent, tichetele cadou se acordă în conformitate cu prevederile Legii nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, iar pentru a fi încadrate în această categorie, tichetele cadou trebuie să respecte anumite cerințe specifice:
– trebuie să fie emise numai de către unitățile autorizate de Ministerul Finanțelor Publice;
– valoarea nominală a unui tichet cadou trebuie să fie de 10 lei sau un multiplu de 10, dar nu mai mare de 50 lei;
– fiecare tichet cadou (pe suport hârtie sau electronic) este valabil numai dacă are înscris numărul sub care a fost înseriat de către unitatea emitentă și cuprinde informații specifice de tipul: numele și adresa emitentului; valoarea nominală a tichetului cadou; perioada de valabilitate a utilizării tichetului cadou; etc.

Din perspectiva motivelor sub care pot fi acordate, conform art. 15 din Legea nr. 165/2018, pot exista două destinații specifice ale tichetelor cadou:
– acordarea ocazională pentru angajați, pentru cheltuieli sociale (art. 15, alin. (1) din Legea nr. 165/2018);
– acordarea către alte categorii de beneficiari, pentru campaniile de marketing, studiul pieței, promovarea pe piețe existente sau noi, pentru protocol, pentru cheltuielile de reclamă și publicitate (art. 15, alin. (2) din Legea nr. 165/2018).

Așadar, la o primă lectură, practica prin care societăți din România au acordat către persoane fizice care nu sunt angajații lor de tichete cadou cu scopul promovării vânzărilor nu reprezintă o practică în contradicție cu reglementările în vigoare cu privire la tichetele cadou.

În ceea ce privește modalitatea de impozitare a tichetelor cadou acordate de o societate către persoane fizice cu care aceasta nu este într o relație generatoare de venituri din salarii, se vor aplica prevederile Normelor metodologice de aplicare a art. 114 din Codul fiscal, conform cărora veniturile obținute de aceste persoane fizice se încadrează în categoria veniturilor din alte surse:
(1) În aplicarea art. 114 din Codul fiscal, în această categorie se includ, pe lângă veniturile enumerate la art. 114 alin. (2) din Codul fiscal, de exemplu, și următoarele venituri realizate de persoanele fizice:
f) tichetele cadou acordate persoanelor fizice în afara unei relații generatoare de venituri din salarii.

Impozitul pentru veniturile din alte surse se datorează și se plătește de către Societatea care acordă astfel de venituri, prin mecanismul reținerii la sursă, fiind în valoare de 10%. Cum în cazul unor bunuri impozitul nu poate fi efectiv reținut, atunci acesta se va calcula prin mecanismul sutei mărite și valoarea sa va reprezenta cheltuială la nivelul societății cu problemele aferente pe deductibilitate.

În plus, în scopul determinării contribuției de asigurări sociale de sănătate, veniturile din alte surse obținute de o persoană fizică se vor aduna celorlalte tipuri de venituri obținute cu excepția celor din salarii (ex. activități independente, drepturi de autor, cedare folosință bunuri, agricultură, investiții, etc), pentru a vedea dacă cumulat depășesc pragul de asigurare de 12 salarii minime brute pe țară (pentru anul 2020 valoarea acestui prag este de 26.760 lei). În caz afirmativ se va datora CASS, plătibil o singură dată pentru toate aceste venituri (mai puțin cele din salarii), la nivel de 10% din pragul amintit anterior (2.676 lei per total). Persoana fizică va depune în acest sens Declarația unică pentru plata CASS.

Se pune însă problema dacă obținerea de către persoanele fizice angajate ale unor societăți partenere de tichete cadou reprezintă cu adevărat, în esența lor, venituri din alte surse sau sunt în fapt venituri de natură salarială acordate sub altă formă, având drept scop aparent, în viziunea organului de control, evitarea plății unor taxe și contribuții.

Așadar, inspectorii antifraudă aduc în discuție motivele reale ale acordării acestor tipuri de beneficii pentru a determina natura lor exactă.

Practic, se invocă faptul că, dacă persoanele fizice care primesc tichetele nu ar fi fost angajați ai unor societăți colaboratoare Societății care le acordă, nu ar fi primit astfel de beneficii și prin urmare nu trebuie tratate drept venituri din alte surse ci drept venituri salariale pentru care teoretic se vor datora impozitul pe venit și contribuțiile sociale aferente.

Așadar, la nivel teoretic avem răspuns la cele două întrebări cu care am început dezbaterea de față:

– care este miza acestui nou front de luptă – schimbarea clasificării tipului de venit generat de acordarea de tichete cadou unor angajați ai unor societăți colaboratoare din venituri din alte surse în venituri din salarii și încercarea de a obține surse suplimentare cu titlul de impozite și contribuții sociale;

– care fi fost comportamentul fiscal corect – acordarea sumelor de la Societatea plătitoare către societățile colaboratoare, care vor acorda mai apoi tichetele către persoanele fizice angajați urmând a le impozita corespunzător.

Din toate cele de mai sus se naște o întrebare esențială: în cazul în care se va schimba clasificarea tipului de venit drept venit asimilat salariului, există cu adevărat un avantaj fiscal pentru persoana fizică, care se va traduce în sume suplimentare de plată?

În ceea ce privește impozitul pe venit răspunsul este evident că NU, cota de impozitare și modalitatea de impozitare fiind aceeași – 10% impozit.

În ceea ce privește contribuțiile sociale care par a fi adevărata miză a actualelor verificări cu privire la tichetele cadou, opinia mea este că reprezintă o falsă pistă de acțiune datorită modalității specifice de redactare e legislației în domeniu. Prin urmare, nu văd a se putea colecta suplimentar contribuții sociale suplimentare în contul tichetelor cadou odată cu schimbarea clasificării tipului de venit pe care îl reprezintă, sub actuala formulare existentă în Codul fiscal… În mod clar, interpretările echipelor de control pot suporta numeroase nuanțe, în încercarea de a atrage sume suplimentare la bugetul de stat.

O altă discuție astfel poate fi reprezentată de faptul că odată clasificate drept venituri de natură salarială, conform art. 15 din Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, tichetele cadou nu pot fi acordate decât cu titlu ocazional. Astfel se poate aduce în discuție periodicitatea cu care astfel de tichete au fost acordate salariaților altor societăți și dacă odată clasificate drept venituri salariale, societatea care le-a acordat avea un astfel de drept…

Însă, așa cum am menționat și anterior, dincolo de posibilele artificii practice, legea pare destul de clară, ceea ce ar conduce spre un joc cu miză zero pentru pentru inspectorii antifraudă.

Îmi exprim deplina curiozitate cu privire la modul în care se vor soluționa controalele efectuate în prezent de inspectorii antifraudă. Faptul că după controale care durează de mai bine de jumătate de an, încă nu au fost emise decizii de impunere, spune destul de multe despre aerobica reîncadrării fiscale ce se are în vedere.

Sper totuși ca, în momentul în care se finalizează aceste verificări, să se aprofundeze atât reglementările fiscale în vigoare cu privire la speța dată, cât și contextul efectiv în care astfel de practici au evoluat de-a lungul timpului.

Ținând cont de faptul că în prezent, există o propunere de modificare și completare a art. 82 din Codul fiscal care să clarifice această situație, definind clar persoana / persoanele care au obligații de plată a impozitului pentru sume / avantaje primite de o persoană fizică de la o terță persoană, înseamnă că ipoteza de lucru conform căreia reglementările fiscale din prezent și din trecut sunt ambigue, neclare și incomplete, este una corectă:
în cazul contribuabililor care obțin avantaje în bani și/sau în natură de la terți care sunt rezidenți fiscali români, prin intermediul unei entități rezidente, obligația de a calcul, reținere, plată și declarare revin entității respective.”

Însă, în prezent, această propunere nu a ajuns să fie publicată în Monitorul Oficial pentru ca modificările să intre efectiv în vigoare…, așadar ne aflăm în continuare în fața unui vid legislativ.

Prin urmare, singura clasificare clară a unor tichete obținute de o persoană fizică de la un terț rămâne cea de la art. 114 din Codul fiscal, clasificare ce înclină balanța în favoarea veniturilor din alte surse. Nu putem să nu remarcăm lipsa unor clarificări din partea instituțiilor de reglementare și lipsa răspunsurilor la unele întrebări practice concrete precum persoana obligată la plata impozitelor și contribuțiilor suplimentare în cazul re considerării veniturilor drept venituri de natură salarială precum și inexistența unor formulare specifice care ar fi permis o astfel de declarare și plată de obligații fiscale suplimentare…

În mod cert, șansele ANAF în fața unui potențial litigiu depind atât de cadrul contractual al persoanelor impozabile implicate în acordarea tichetelor cadou, cât mai ales de modul în care ANAF va corobora textele de lege ce vor constitui temei de drept al impunerii. Pentru că, nu-i așa, diavolul se ascunde întotdeauna în detalii…

Andrada Pleș, Tax Manager, DOBRINESCU DOBREV SCA